Efectele îmbătrânirii populației

Cel mai grav fenomen care se petrece de circa 27 de ani încoace este îmbătrânirea accentuată a populației. Este un proces social deosebit de complex. Scăderea natalității și exodul tinerilor care pleacă din țară vor face ca, în deceniile următoare, numărul vârstnicilor să crească din ce în ce mai mult, iar numărul de pensionari va crește și el corespunzător. Potrivit informațiilor oferite de INS, în acest moment, raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi este de 9 la 10, ceea ce înseamnă că 10 angajaţi activi, plătitori de impozite și taxe, inclusiv banii pentru fondul național de pensii, susţin nouă pensionari. Deocamdată, acest raport este încă rezonabil.

În deceniile următoare, odată cu îmbătrânirea galopantă a populației, situația se va schimba dramatic: se va ajunge la situația în care numărul de pensionari îl va depăși pe cel al persoanelor active, contribuabile stabile la fondul de pensii. În jurul anului 2030, foștii „decreței“ ajunși la vârsta pensionării vor pune presiune pe bugetul de pensii, care nu va mai fi alimentat din cauza numărului scăzut de contribuabili născuți în anii ’90, în care numărul nașterilor a scăzut foarte mult în raport cu perioada anterioară. Ce se va întâmpla atunci? Fie vârstnicii nu vor mai primi pensiile cuvenite (declanșând astfel o extrem de gravă criză socială), fie banii pentru pensiile lor vor fi extrași din bugetul național. Iar această situație va instaura un haos financiar despre care nimeni nu are idee cum va fi rezolvat. Până atunci, scăderea natalității și declinul demografic vor avea efecte ce se vor face simțite mult mai rapid în societatea românească. În anii viitori, scăderea numărului de copii și adolescenți va modifica structura învățământului: foarte multe școli, de la cele elementare până la unitățile de învățământ superior, vor fi nevoite să-și închidă porțile. Ce vor face profesorii, indiferent de nivelurile lor de competență? Unii se vor „recalifica“, în timp ce alții vor pleca în șomaj.

Declinul demografic, mult mai accentuat în mediul rural, va duce la dispariția a câtorva sute de localități, poate chiar și a unor mici orașe de provincie. Iar asta, cu atât mai mult cu cât deja există sate rupte de restul lumii, în care mai locuiesc doar câțiva bătrâni. Scăderea natalității, dublată de îmbătrânirea populației, va modifica drastic sistemul sanitar, care, în deceniile viitoare, va fi nevoit să se ocupe tot mai mult de tratarea unor boli degenerative, specifice vârstelor înaintate.

Iar asta nu este tot: în lipsa unor noi generații de tineri doritori să îmbrățișeze o carieră militară, forțele armate române vor fi și ele afectate. Iar odată cu ele, și siguranța națională va avea de suferit.

Modificarea compoziției etnice

Bineînțeles că declinul demografic nu-i va afecta doar pe români. Același fenomen va afecta și minoritățile conlocuitoare. Dar pe fiecare într-un mod specific. Unele dintre acestea au o structură demografică deja îmbătrânită, aspect care se va perpetua și în deceniile următoare.

De 27 de ani încoace, mesajele politicienilor extremiști s-au concentrat asupra pericolului pe care l-ar reprezenta pretențiile revizioniste ale ungurilor. Nu este cazul: în condițiile în care se estimează că, până în 2030, populația majoritară românească va scădea cu circa 13%, etnia maghiară va scădea cu circa 23%. Iar asta se va întâmpla în condițiile în care Ungaria însăși va înregistra o rată a declinului de populație de minus patru la mia de locuitori. Minoritarii evrei și germani sunt și ei într-o descreștere galopantă, scădere provocată mai ales de procesul de repatriere în țările lor de baștină. În schimb, alte minorități etnice din România vor realiza o creștere demografică. Este vorba despre romi, ruși, ucraineni și cei de confesiune musulmană. Oficial, în ceea ce-i privește pe cei din urmă, este vorba despre comunitatea turco-tătară, care, deși redusă numeric, înregistrează, de câțiva ani buni încoace, un spor demografic constant. Acestora li se adaugă câteva mii de afaceriști din țările musulmane care s-au stabilit în țara noastră. În ceea ce privește evoluția pe ansamblu a populației de religie musulmană, situația este totuși incertă. În acest moment, refugiații care au luat cu asalt Europa în ultimii câțiva ani refuză vehement să vină în România. Dar nimeni nu știe dacă, la un moment dat, țara noastră nu va fi obligată să ofere găzduire permanentă câtorva zeci de mii dintre aceștia.

O concluzie îngrijorătoare

Toate aceste scenarii pesimiste privitoare la viitorul nostru demografic, precum și la urmările lor, au fost sintetizate, la un moment dat, de către Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică: „Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. (…) Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. (…) Este foarte greu să ajungi ca într-o perioadă rezonabilă să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23.200.000 în 1990 la 19.800.000 pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste (…), probabil că vom ajunge la 14-15.000.000 într-o perioadă de 30-40 de ani“.

Evoluţia numărului de născuţi-vii şi decedaţi, în perioada ianuarie 2016 – ianuarie 2017

Spor natural negativ

Factor definitoriu al evoluției sociale, sporul natural al populației reprezintă diferența dintre numărul de decese și cel de nașteri într-un anumit interval de timp.

Când decesele depășesc numărul de nașteri, avem de-a face cu un spor natural negativ, care, cu timpul, ajunge să afecteze grav echilibrul unei comunități umane. Exact asta se petrece acum în România. Spre exemplu, anul trecut, în luna mai, s-au născut 14.492 de copii și au murit 20.011 persoane de diferite vârste. Conform unor date oferite de Eurostat (Biroul european de statistică), în cursul întregului an 2015, în România s-au născut 185.000 de copii, în timp ce numărul deceselor s-a ridicat la 260.000. Astfel se face că, în urma acestui spor natural negativ, populația României a scăzut, doar în cursul anului 2016, cu peste 75.000 de persoane. Statisticile internaționale menționează, de asemenea, că în România se înregistrează unul dintre cele mai mari procente de mortalitate infantilă din UE: în timp ce media europeană este de 4,1 decese la mia de nașteri, în țara noastră se înregistrează un raport de 9 la mie. Iar asta înseamnă că, în România, un copil mai mic de un an moare la fiecare cinci ore.

Acest procentaj este consecința tragică a stării precare a sistemului nostru sanitar. Pentru ca lucrurile să fie și mai clare, INS anunță că, în fiecare zi a anului 2016, populația României s-a redus cu 247 persoane. În altă ordine de idei, nici în ceea ce privește căsătoriile nu stăm mai bine. Statisticile afirmă că, spre exemplu, în luna mai 2016, s-au oficiat 4.791 de căsătorii şi s-au înregistrat 2.615 divorţuri. Comparativ cu luna mai 2015, numărul de căsătorii a scăzut cu 57%, în timp ce rata divorțurilor a rămas aceeași.